Mihai Ghioca : ,,Ideea mea a fost înființarea unei firme de consultanță care să faciliteze accesul mediului de afaceri local la finanțări nerambursabile.”

1) Ce studii ai absolvit și cât de util a fost bagajul teoretic acumulat în facultate când te-ai confruntat cu practica?

Sunt economist, licențiat în management al Academiei de Studii Economice din București și absolvent de masterat în domeniul politicilor europene de dezvoltare regională al Universității Ovidius.  De asemenea, mai dețin specializări în management de proiect, management-ul inovării, etc.

Consider că informațiile teoretice pe care le-am obținut în cadrul programelor de studii urmate mi-au oferit o bază de cunoștințe de la care să pot începe activitatea pe care o desfășor în prezent, de precizat ar fi totuși că în mare măsură a depins de propriul efort, decât de pasiunea sau implicarea cadrelor didactice.

2) Cum te-ai decis să te îndrepți spre domeniul în care activezi?

Aici este o poveste foarte interesantă și care la prima vedere poate suna a clișeu de marketing, însă de la un anumit moment știam exact ce anume voiam să profesez.  În anul trei de facultate, împreună cu alți doi colegi, am avut de pregătit un business-plan al unei afaceri pe care noi am dori să o administrăm, iar ideea mea a fost la acel moment înființarea unei firme de consultanță care să faciliteze accesul mediului de afaceri local la finanțări nerambursabile.

De la proiect la realitate a fost cale destul de lungă, așa că au urmat ulterior studiile de masterat în domeniul politicilor pe care Comisia Europeană le desfășoară pentru a reduce discrepanțele regionale ale UE, mai ales în privința competitivității economice a companiilor, având în vedere că vorbim de o piață comună.  A urmat apoi o perioadă de internship în cadrul uneia dintre cele mai vechi companii locale de consultanță și management de proiect și ulterior de alte colaborări în cadrul mai multor proiecte finanțate din fonduri europene.

După toată această perioadă, am decis că pot să valorific informațiile și experiența acumulată pentru a-mi îndeplini un obiectiv mai vechi, acela de a pune în aplicare proiectul de afacere pe care l-am susținut înainte cu câțiva ani în cadrul facultății.

3) Care sunt proiectele tale de suflet și ce regrete ai legate de cele nefinalizate?

Printre proiectele de suflet se numără bineînțeles primul pe care l-am depus, care a și fost un succes, fiind însă realizată etapa de scriere a proiectului, într-o perioadă de timp cam de cinci-șase ori mai mare decât mi-ar fi necesar în prezent.

Un alt proiect de suflet este finanțarea unui start-up în domeniul educației-învățământului, deoarece consider că încă din copilărie deprindem cele mai importante valori, iar educația reprezintă elementul central al unei societăți civilizate.

Așa cum bine anticipa și întrebarea, au fost și proiecte care au rămas nefinalizate, regretele fiind dintre cele mai diverse. Unii atreprenori au conisderat pe parcursul implementării investiției că procesul este prea lung și anevoios, așă că au decis să renunțe la proiect. Alt client a avut de înfruntat o serie de proceduri foarte interpretabile, iar evaluatorii au preferat să declare neeligibil proiectul respectiv, decât să își asume un oarecare risc. Este îmbucurător însă faptul că aceste practici sunt pe sfârșite, deorece efectele digitalizării sunt resimțite și în acest domeniu, iar gradul de dependență față de un evaluator persoană-fizică va fi din ce în ce mai redus.

4) Cum evaluezi situația economică generată de pandemie și ce îi sfătuiești pe antreprenorii locali?

Contextul actual este unul foarte dificil pentru apoape toate companiile, însă particularitățile mediului de afaceri local ne fac sa ne îngrijorăm chiar mai mult. Dacă luam în calcul două dintre cele mai importante sectoare ale economiei locale, agricultura și turismul, putem observa că ambele au fost puternic afectate în ultimul an, și asta nu doar din cauza pandemiei.

Seceta a pus mari probleme fermierilor, județul Constanța fiind cel mai afectat la nivel național, cu peste 416.000 de hectare calamitate, existând zone în județ cu 100% grad de calamitate.

În schimb, turismul și HORECA în general, au fost puternic lovite de efectele pandemiei și cred că cel mai mare risc este reprezentat de pierderea locurilor de muncă în aceste sectoare.

De apreciat sunt eforturile autorităților care au venit atât în sprijinul companiilor din domeniul turismului, punându-le la dispoziție granturi pentru capital de lucru și finanțare nerambursabilă pentru realizarea de investiții, cât și în sprijinul agricultorilor prin despăgubiri oferite pentru a compensa pierderile suferite de fermieri şi producătorii agricoli din cauza secetei şi a pandemiei de Covid-19.

Sfatul pe care pot să îl ofer antreprenorilor este să nu rămână niciodată blocați pentru prea mult timp în același model de business, să adapteze aproape instant produsele sau serviciile oferite, lumea se schimbă continuu (uneori chiar brusc!), la fel se întâmplă și cu nevoile clienților.

5) Ce viitor prevezi pentru orașul Constanța și cum plănuiești să te implici?

Știm cu toții că potențialul orașului nostru este unul imens, fie că vorbim de patrimoniu cultural, de poziționare geografică, resurse naturale și umane, centre universitare, etc.

Din nefericire, de foarte mulți ani s-a așezat deasupra Constanței un mare nor de praf, care de-a lungul timpului a mascat cu totul fața frumoasă a orașului în care trăim.

Îmi doresc ca noua administrație care tocmai s-a instalat, să readucă orașului culoarea de altă-dată, să susțină mediul de afaceri local, să atragă mari investitori care să ridice nivelul de competitivitate, să valorifice patrimoniul și istoria Tomisului.

În ce mă privește, sunt hotărât să ajut cât pot de mult autoritățile locale pentru atragerea de finanțări din fonduri europene, mi-am propus chiar, dacă va exista suficientă deschidere, să ofer în mod gratuit serviciul pentru scrierea unui proiect de investiție. Consider că doar prin implicarea fiecărui cetățean la viața comunității se poate realiza cu adevărat o schimbare substanțială, mai ales în situația în care avem de recuperat decalaje serioase față de alte orașe care s-au dezvoltat foarte mult în ultimul timp.