PAȘTILE BLAJINILOR

Trăit printre români eram familiarizat cu denumirea din titlu încă din copilărie. Cu o săptămână înainte înțesam cu toții gardul bisericii la Înviere, a doua zi ciocneam și mâncam la ouă până ajungeam să par că am pojar, cu toții, copii mai mari sau mai mici bântuiam din curte în curte la dulciuri și în special cozonac. Haplea am fost toată viața! Pentru tot acest atașament față de creștini îmi permit de multe ori să comentez ce mă deranjează la derapajele slujbașilor acestei religii, fără să uit că și toate celelalte sunt departe de a fi perfecte.

Nu-mi aduc aminte ca părintele Verban (cei din mahalaua noastră vor ști despre cine vorbesc) de la Capela Militară să fi avut vreodată așa straie extravagant aurite ca preoții actuali! Dacă anul acesta toate procesiunile Învierii deveniseră de cerc foarte restrâns, de ce preacircarul Teodosie continuă bâlciul aducerii luminii pe apă, avea oare declarație scrisă și pe ce motiv să se plimbe pe faleza Cazinoului? Asocierea apei cu Boboteaza și Botezul sunt limpezi dar cu Învierea, când știm că lumina se aprinde la Ierusalim și vine cu charterul!?
Zile întregi a protestat Snagoveanu la dispoziția de suspendare a prezenței credincioșilor la slujbe și a doua zi ne aburea cu ,,biserica respectă legea”!? Același personaj controversat, de sărbătoarea Maicii Domnului – Izvorul Tămăduirii, slujea la Dervent, înconjurat de un mare sobor de preoți, fără măști și sfidând ordonanța militară ce nu permite asocierea în grupuri mai mari de 3 persoane!

Am să închei cu cel superior lui Teodosie, Daniel tot prea-prea, care cugetase dumnealui că preoții sunt necăjiți leoarcă de bisericile goale, adaug eu și cutiile milei așișderea. Bine remarca Cristian Tudor Popescu cum principala lui îngrijorare trebuiau să fie cei răpuși de Covid 19, decedați care iată că la Paștile Blajinilor au ajuns la 650.

Am explicat de multe ori dar am s-o fac încă o dată. Un pacient de 81 de ani, o doamnă cu obezitate morbidă, un copil cu malformație cardiacă, o persoană disperată cu multiple metastaze mai au o zi, o lună sau un an de trăit. Nimeni nu are voie să le răpească dreptul mai îndelungat sau nu la lumină. Dacă sunt atacați de acest virus, fac complicații respiratorii grave, atunci decesul are o singură cauză, Covid 19. O groază de țuțări susțin că ,,nu se mai moare din alte cauze”, de parcă pacientul cu un diabet urât decompensat, călcat de tramvai, are drept cauză a decesului vreo criză hiperglicemică!?

În acest weekend se încheie sărbătorile pascale și cred că-i evident că vârful epidemiei o să fie pe o curbă lină. Îmi este teamă de o altă atitudine tembelă atunci, ,,uite băi la nemernicii ăștia, n-a fost nimic și noi am stat ca fraierii în casă!!!” Am convingerea că tocmai măsurile luate au creat cadrul pentru ,,n-a fost nimic”!

Nu a existat guvern post ’89 să fi avut de gestionat o situație mai dificilă, situație pe care tocmai statele occidentale dezvoltate o consideră cea mai grea de la al ll-lea război mondial încoace! Apreciez că guvernul Orban iese cu fruntea sus, ,,obosit și jerpelit” (a făcut inevitabil și greșeli), dar ATENȚIE, criticând și lovind acum în acest partid nu putem decât să aducem ciuma roșie înapoi. La PSD se ascunde și ,,diavolul” cu multe capete !

Am înțeles acum că Viorica Dăncilă este tot în fruntea partidului monstru, neoxigenată, tunsă scurt, grizonată și cu barbă, își spune Ciolacu! Este foarte limpede, la destituirea lui Cercel, Marcelică C. ne vorbea că ,,nu-i timpul potrivit pentru VEDETE” !!! Ce mai poți să le ceri?

În această perioadă de carantină am învățat 3 lucruri:
1. Cât de disperați suntem la panică.
2. Ce importanță mare are sănătatea.
3. Cât de vecini suntem de tanti cu coasa. Sper cu toată convingerea că vor avea loc schimbări pozitive de esență în societate.
În primul rând să realizăm importanța educației pentru că ignoranța ucide, să realizăm importanța medicinei ca motor determinant pentru fiecare dar și pentru tot ce este în jurul nostru. Trebuie să se înceapă imediat construcția de spitale, dotarea fără economii (dar și fără comisioane) a secțiilor, stimularea formării de specialiști de top și angajarea lor.

La subiectul sănătate mai am eu puțin de cârcotit. Mă întorc cu drag la perioada primilor ani ai vieții când policlinica de copii era în clădirea Facultății de medicină dentară de acum. Nu-mi făcea plăcere să merg pe acolo dar, poate cei de vârsta mea își aduc aminte, ce picturi frumoase, scene din basme, erau pe pereți. Nu despre asta vorbim ci de ținuta personalului, nu numai cadrele medii dar și toți doctorii aveau bonetă, halate impecabile încheiate complet. Actualii medici ,,au fost luați prin surprindere”, acum descoperă importanța echipamentului de protecție, au enigme de cum se folosesc măștile, combinezoanele, mănușile sau ochelarii de protecție.

Am fost în ultimii ani la consultații la care medicul era fără halat, cu țolul de stradă, ba chiar în pantaloni scurți, cu pieptul perfect epilat și dotat cu lanț serios de aur sau cu ,,bube” din același nemetal pe degete! Am văzut doamne doctor la slujbă cu rochia stridentă de mers la evenimente, boite ca indienii sioux, coafate cu ,,sarmale”, decolteul generos revărsat și degetele cu metatarsiene rășchirate prin papucii de firmă! Parcă nu chiar așa ar trebui să arate medicina!

Mă întorc în final la evenimentul zilei și nu încetez să mă gândesc la zecile de mii de morți din această pandemie, la toți cei care au fost incinerați, îngropați individual sau în gropi comune fără ca nimeni din familie sau dintre apropiați să le fie alături. DUMNEZEU SĂ-I IERTE! Cam astea ar trebui să fie gândurile noastre azi, azi de PAȘTILE BLAJINILOR !